Compuneri

In aer e o caldura liniştită. Totul în jur părea adormit. Pomii uitaseră parcă să-şi mişte frunzele, florile îşi îndreptaseră petalele spre pământ parcă cerând şoptit un stop de apă, păsările îşi opriseră zborul nedorind să rupă liniştea din jur. Nimic nu părea a se mişca de mult, mult timp. Mă întrebam ce anume va pune capăt tăcerii?
Dintr-o dată cerul albastru ş-a revoltat şi şi-a schimbat culoarea şi un vânt puternic a alertat frunzele adormite. Păsările au început să se agite, să zboare neliniştite de colo colo, florile şi-au ridicat petalele curioase să vadă ce face cerul. În următoarele clipe stropi repezi de ploaie au început să cadă zgomotos. Păsările s-au ascuns tăcute între frunzele copacilor. Se auzeau numai stropii care loveau frunzele cu putere. Pomii îşi mişcau crengile de parcă ereau furioşi că fuseseră treziţi. Priveam cerul şi încercam să văd drumul norilor. Unde aveau de gând să se ducă. Nu păreau hotărâţi să rămână deasupra grădinii noastre prea mult. Se grăbeau. Poate alte flori, din alte grădini, ceruseră şi ele şoptit un strop de apă.
Treptat, norii au plecat plutind iar cerul a redevenit albastru. Copacii şi-au scuturat frunzele spălate proaspăt, păsările au început să ciripească din nou, iar florile zâmbeau mulţumite că şoaptele le fuseseră auzite.
Ploaia trecuse.

Compunere trimisa de Bianca.

POVESTEA PLOII

De mult,pe cand Dumnezeu crease lumea si oamenii,era o seceta cumplita.Florile gingase se ofilisera.Oamenii mureau de sete.Pamantul se crapa.
Intr-un singur loc se afla apa.In lacul Pestisorului de Aur.Multi oameni si-au pus multe dorinte,iar pestisorul nu mai putea indeplini vise.Doar pazea lacul.Desi era mic,firav si parea sa nu poata face foarte mult rau,el era vrajit,Acesta era un peste ca oricare altul,numai ca avea solzii aurii.Deaceea o zana cu o rochie albastra,pantofi de cristal si o bagheta magica i-a dat darul de a indeplini dorinte.
O data a indeplinit dorinta unui sarman.El vroia sa aibe o casa si un copil.Chiar daca acesta era un porcusor,barbatul era intr-adevar fericit.
Insa intr-o zi,un copilmic si harnic,a venit sa ceara o palarie Pestisorului de Aur,deoarece nu stia ca pestele nu mai poate face nimic.Baiatul,fiind mai greu de vorba,in loc de-o palarie si-a dorit “ploaia“.
Norii cenusii se stranse pe cer.Copilul se mira si spuse in gandul lui:“Unde-i palaria?“.Dar deodata a inceput sa ploua.Prima ploaie care a fost pe Terra.Coborau pe pamantul uscat,stropii transparenti si puri.Toata lumea era bucuroasa.Uita de griji si de nevoi si paseau desculti in ploaie.Tineau bratele intinse si toti se jucau ca niste copii care abia incep sa mearga.Florile se ridicau si ele,si incepeau dansul.Pestele de Aur dadea si el din aripioare.Stia ca zana cea buna a trecut pe acolo.

Compunere trimisa de Costea Elena Loredana.

O primavara

O primavara va veni
Dupa acele zile grele,
Iar florile vor inflori,
padurile…si ele…
Oare-i bine,oare-i rau
Sa strigam in gura mare,
Soarele e minunat
Viata este ca o floare.

Magie

Un colt de natura m-a facut sa-mi tresalte inima…
Parca zburau frunzele pe aripile vantului si-un rau sclipitor suierea ca printre dinti….
Brazii parca dormea un somn moale ca si treptele timpului si brusc se leganau…
Doar o broscuta statea neclintita pe malul lacului cu piciorusele la soare…
Ce frumos!

Senin

Balta e plina de stele ca diamantele…Se vede si Luceafarul,mandru ca un imparat.Luna,ca o coroana se apleaca spre marginea marii sa ne salute,
Afara se aud rasete si cantece.E o seara senina de primavara,e frumos…!

Ploaia

Afara norii s-au adunat
Si-au pus stapanire pe sat,
Totul este intunecat
Cerul s-a-ntristat

Ploaia a-nceput,
Peste tot e ud:
Casele din vecini
Strazi,pomi si masini

Daca ploaia se opreste,
Totul se inveseleste,
Curcubeul iar apare
Si din nou zabim la soare.