Compuneri

A sosit primavara.Baba iarna a plecat suparata.
Doi copii zglobii,o fetita si un baietel se joaca pe o campie.Ei au vazut primul vestitor al primaverii. Zana- Primavara a trezit natura la viata aducand pomi inmuguritica de vata de zahar. Mieii gingasi zburda pe campia cu iarba stralucitoare de smarald.Peste tinut adie un vanticel domol.Prin florile inmiresmate misuna gazele primaverii.Pe cerul de safir zboara o pasare  maiastra.
Baietelul intreaba:
– Ariana, vrei sa impletim coronite pentru mielusei?
– Desigur!
Toata lumea era plina de veselie.

Compunere trimisa de Monica Mihaela Lica.

Vine primavara! Ciripitul pasarelelor ne aduce alinare in suflet, florile sunt viu colorate, pomii infloresc, iarba creste nencetat.Gioceii cei plapanzi sunt oferiti mamelor .Pe o ramurica se aseaza un porumbel vesel de razele soarelui.
Primavara este un anotimp frumos iar noi o primim cu bucurie. Copii se joaca cu mingea pe iarba verde si lucioasa. Toata natura este trezita la o noua viata.
Spre seara toate vietuitoarele obosite de aceasta zi lunga se duc inapoi la casele lor primitoare.

Compunere trimisa de Rarinca Nicoleta.

Este primavara.In poiana smaltuita cu flori,vietuitoarele mari si mici au iesit sa se bucure de razele blande ale soarelui.Afara zboara gandacei de tot neamul.Ei merg s-aduna-n grupe,si se feresc de buruieni.In poiana inverzita mai vin elegante floricele.Nufarul din balta vine intristat fara sotie.Fiica cea mai tanara si mai frumoasa,aduce peste tot verdeata,zumzet de albine,ciripit de pasarele,pomi in floare.Din belsugul de verdeata cu mladitele plecate,carabusul de arama s-a oprit pe umar.Miei se joaca pe campul verde,randunica cea voioasa isi face cuibul,albinele cauta nectar,furnicile harnice muncesc toata ziua iar mierla fluiera in zavoi.Pasarelele calatoare par niste vaslasi pe marea cerului albastru.Iarba a prins colt fraged si nou.Soarele revarsa caldura mangaietoare pe campurile inverzite cu sagetile lui aurii.Plapanzii ghiocei isi scot clopoteii de sub zapada si vestesc primavara.In desisuri albeste floarea ghiocelului.Cea dintai randunica,venita de departe,taie albastrul cerului ca o sageata.Primavara scoate ursul din barlog,aduce flori in campie,vanturi line, calde ploi si veselie.Caldura soarelui dezmiarda mugurasii.Soarele creste in caldura si lumina.Afara munca e in toi.Pamantul se trezeste la viata dupa atata hibernare.Macul singur ros la fata doarme dus pe ceea lume.In a noptii linistire o divina melodie.Toporasii ce se inchina gingaselor lacramioare.Clopotei si mazarele sunt imbatate de parfumuri.Zilele se fac mai lungi mai blande,noaptea scade, ziua creste.Natura parca-i intro sarbatoare ce nu se mai termina.Primavara anotimp cu multa miscare,cata frumusete,cata viata si veselie peste tot locul aduce acest anotimp deosebit.

Compunere trimisa de Munteanu.

“Am putea sa ne jucam de-a povestitorii”,spuse o prietena dea mea intr-o zi in care soarele,doritul rege al Universului,statea mandru pe cerul albastru ca safirul.Am tras la sorti iar eu trebuia sa incep. Povestea mea se intituleaza “povestea timpului” . “A venit primavara,fiica cea mai tanara si mai frumoasa a anului,care trezeste la viata toata natura!De sub covorul de frunze moarte se ivesc ghioceii somoroshi.iar furnicile au inceput deja sa lucreze,dar nici albinele nu se lasa mai prejos.Pasarile calatoare vin in tara lor veche si neuitata,iar ca un “Bun-venit”,soarele de dezmiarda . Un firicel,abia iesit de la suprafata,vedea natura pentru prima data in viata lui.
El avea multi frati,dar el era cel mai mic si nimeni nu il baga in seama. Intr-o dimineata cand s-a trezit era plin de roua si ii era frig.Firul de iarba plangea si nu stia ce sa faca,cum sa scape de roua de pe el.Dintr-o data se arata o raza calda de soare ce coboara incet catre el si incet,incet picaturile de roua se duceau,iar firul nostru de iarba a scapat de frig si alaturi de raza a crescut mare,precum fratii sai.
Intr-o zi raza de soare a trebuit sa-l paraseasca,iar norii au venit in locul ei. Afara ploua neincetat,zi si noapte,iar firul nostru se usca incet si vantului nu-i mai  putea face fata…In jurul lui fratii mai mari erau uscati.El s-a culcat la pamant si a indurat tot. Intr-o dimineata pe cand dormea,visand,a simtit o caldura ce-l sufoca,era ea,era acolo din nou pe cer,si i-a intins mana.El s-a ridicat de la pamant,era verde iarasi,si mai voios ca niciodata.De atunci in fiecare an ei se regasesc si se ratacesc unul de altul,ca intr-un joc,jocul vietii,jocul timpului…
„Eu, daca vrei sa stii, scriu Timpul cu litera mare, pentru ca stiu cat ii place  sa-l respecti. E suparacios. Nu rabda sa fie batut. Daca nu l-ai supara si ati fi prieteni, ar pune oricand ceasul cum vrei tu” spunea  firul de iarba”
– Si am incalecat pe-o sa si vam spus povestea mea.Am continuat eu…
-Uau povestea ta este foarte frumoasa,imi spuse prietena mea cea mai buna
-Multumesc,ii raspund eu
Si asa am continuat toata ziua,jucandu-ne de-a povestitoriisi auzind niste povesti foarte interesante.La finalul zilei mam bucurat ca am avut asa o zi frumoasa.

Compunere trimisa de Moldovan Andreea.

Baba Iarna nu se indura inca sa plece de la noi.e frig,dar soarele isi face loc printre norii de cenusa si trimite cateva raze aurii.  Pete mari de zapada acopera ograda. De sub ele,firicele subtiri de apa isi cauta locul prin pamantul umed si negru. Dar iata un ghiocel! A ieist asa ,ca o bucurie in calea mea si nu stiu daca acesta suava floricica este aici cu adevarat sau e doar un fulg de zapada prins int-un ac de iarba?
Si-a desprins din gluga lui cea verde capul , un clopotel de argint aplecat catre pamantul de catifea. -Gingas ghiocel, nu ti-e teama ca o sa-ti inghete firicelul subtire de trup? -Menirea mea e de a face bucurii oamenilor. de aceea ma grabesc sa fiu primul care sa le vestesc sosirea primaverii.Asculta-ma ! O adiere a venit usor , miscand delicatul clopotel , iar eu parca am auzit un glas subtire si mic:

– Cling! Cling ! Cling!

Degetele mele il mangaie usor si numai gandul  de a- l pune in palmele mamei ma face sa-l desprind de acolo, din pamantul nascut.Alerg in casa.

-Mama vine primavara !

Si in palmele-i mangaietoare , eu pun cea mai gingasa floare cu care sufletul ei singur se aseamana.

Compunere trimisa de   Lixandru Ana.

In fiecare vacanta  ma gandesc unde mi-ar placea sa o petrec: Iarna ,la munte :intr-o cabana calduroasa,langa focul semineului,unde pe sub geamurile cu flori de gheata intracate o adiere de vant rece,unde dupa ce ne incalzim  iesim la schi printre brazii albi.
Primavara ,pe o campie : la iarba verde ,culegand ghiocei si viorele ,apoi facand un picnic la umbra unui brad ,unde  simtim mirosul de prospetime din aerul curat abia desmortit de sub cojocul gros al iernii.
Vara ,pe plaja :la lumina lunii ,unde o adiere  sufla mirosul curat al marii, unde privesti pescarusii zburand.
Toamna ,privind frunzele ruginii cazand si formand un  covor multicolor ,vazand copacii goi,  ceea ce iti da o impresie de frica ,dandu-ti seama ca vine iarna cu gerul ei cumplit,facand turturi de gheata  ca si cum ar fi niste sageti care vor sa ne prinda .
In fiecare anotimp imi doresc ceva dar cel mai mult imi doresc sa petrec vacanta de iarna in acea cabana  calduroasa.

Compunere trimisa de Matasa Ecaterina.

Suntem in anotimpul primavara. Ghioceii au aparut. La marginea satului sunt o multime de ghiocei care se vand.
Alin a cumparat un buchetel de ghiocei pentru Laura. Ea a afost tare incantata de cadoul primit. El a invitat-o pe Laura pe afara ca sa se joace. Ea a acceptat invitatia lui Alin. Ei au fost pe afara cu rolele. Ei au povestit despre scoala,despre vacanta etc. Laura i-a cumparat mamei si tatalui ei cate un buchetel de ghiocel. Mama si tatal ei au fost emotionati. Ghiocelul este prima floare care rasare. El este plapand, dar invingator mereu.
Eu iubesc aceasta floare deoarece face bucuri si ea neanunta ca vine primavara.

Compunere trimisa de Barbu Roxana-Iosna cu varsta de 10 ani.

Este primavara.Ioana isi sarbatoreste ziua de nastere in fiecare an pe data de noua martie.Ea a invitat pe toti colegii din clasa ei.Acum ii asteapta.
Dintr-o data se auzi soneria.Ioana,nerabdatoare,se repezi sa raspunda.Cand deschise usa toti colegii srigara in cor ,,La multi ani”.Ea se bucura si ii pofteste inuntru,multumindu-le pentru urare.Colegii ii ofera sarbatoritei cadourile si o saluta pe mama acesteia.
Copiii si-au organizat un joc de carti.Ei s-au jucat asta un timp indelungat,iar apoi mama le-a pus muzica si au inceput sa danseze.Ioana a conectat un microfon la o boxa si a inceput sa cante impreuna cu ceilalti copii.
Mama aduce tortul si cateva platouri cu fursecuri.Copiii observa,si fac un cerc in jurul Ioanei,incepand sa cante ,,La multi ani”.Mama serveste copii cu o bucatica de tort si le spune sa se serveasca si cu fursecuri.Copii ii multumira mamei Ioanei si incepura sa manance.
Colegii Ioanei multumira pentru ospitalitate si isi luara la revedere.Toti au plecat cu zambatul pe buze.

Compunere trimisa de Vezeanu Ioana.

Pamantul somnoros a inceput sa se trezeasca la viata.Norii suri au captusit tolba posomorata a iernii , apoi si-au luat zboul catre taramurile ingetate.
Pe cerul limpede ca un cristal luminos, razele calde si aurii ale soarelui poleite in culori de primavara,incalzesc pomii golasi.
Primavara, fica cea mai tanara si mai frumoasa a anului,trezeste la viata intraga natura .Peste tot este veselie si agitatie.
La munte, baba iarna inca nu si-a adunat cojoacele.Langa firicelele subtiri de apa , din pamantul umed si negru se zareste o suava floricica. Ghiocelul ,cu gluga lui cea verde si cu clopotelul de argint priveste imprejur la razele soarelui care dezmiarda muntele golas si pustiu.
-Ghiocelule de ai iesit de sub zapada? intreaba bradul imbracat in dantela alba cercelata.
-Zana Zapezii imi este datoare pentru ca i-am imprumutat culoarea si in fiecare primavara, ma lasa sa ies de sub zapada poleita cu margaritar.
-Ghiocelule ,fii bucuros ca ai stat toata iarna sub pamantul somnoros.A fost o iarna grea dar si frumoasa!Bine ca ne-ai adus primavara!
Ghiocelul gingas ,subtirel la trup si cu clopotelul delicat a fost ales de catre Zana Primavara sa vesteasca intregii naturi ca domina zapezii a luat sfarsit.
Undeva intr-un taram ascuns ,Cra-iasa Zapezii imbracata intr-o rochie cusuta cu ace de gheata si impodobita cu stelute argintii se pregateste sa plece.Primavara incepe sa coboare grabita din caleasca ei in culori de curcubeu.
La revedere dulce iarna !Bine ai venit duce primavara.

Compunere trimisa de Alex.

Intr-o frumoasa zi de vara in care discul auriu ne zambea pe cerul albastru ca floarea de nu ma uita,stand in camera mea,si citind o carte imi aduc aminte de vremurile in care eram mic si mergeam la bunicii mei, care adesea mai stateau pe prispa veche a casei si ma asteptau cu bratele deschise stand cu ochii tintiti spre ulita sa vada daca apar.
Mi-aduc aminte de casa din lut acoperita cu dranita de brad,de gradina cu meri si cu otava,de livada unde bunicul imi spunea toata ziua povesti din batrani sau chiar inventate de dansul ,de fantana din larga ograda,de florile inmiresmate a salcamului de langa portita si de micuta gradina cu ghiocei si viorele ce inflorea in fiecare primavara spre bucuria mea.
Mi-aduc aminte de chipul cald al bunicului meu ,de surasul dulce ce se asundea pe sub mustata lui lunga si ninsa dede anii grei si multi  ce au cazut asemenea unei zapezi grele care nu se mai sfarseste.Parul sau carunt parca era o vale inflorita numai cu floricele albe.
Mi-aduc aminte de bunica mea, o femeie batrana,harnica si isteata.Pe obrajii ei vechi izvorau ca niste raulete incretituri ce trageau spre coada ochiului.Cele doua dungi usoare de sprancene rare ale bunicii se tot ascundeau si iar ieseau de sub invelisul alb.
Toata ziua eu si fratele meu ne jucam prin ocolul larg si o preiveam pe bunica cum muncea de zori si pana-n seara.
-Bunico!Bunico!-strigam veseli.Lasa-ne pe noi sa-ti facem treaba!
-Nu va osteniti,spiridusii mei.Ma descurc eu singura.De ce sa va opresc din joaca voastra?
-Te rugam bunico…
Vrand nevrand,bunica ne lasa sa o ajutam.Obrajii nostri rosii ca macul o bucurau pe bunica care parea ca o floare vestejita.
Si acum, cand sunt mare, de fiecare data cand merg la casa bunicilor,parca traiesc inca o data acele minunate clipe din copilaria mea.

Compunere trimisa de Trifoi Ioana.