Compuneri

Preţul şi echilibrul pieţei

– este determinat de piaţă

– reprezintă suma de bani pe care o primeÅŸte vânzătorul de la cumpărător.

– creÅŸterea sau scăderea lui determină modificarea cererii ÅŸi a ofertei în sens invers una de cealaltă indiferent de nivelul preÅ£ului, cererea ÅŸi oferta satisfăcute vor fi egale, dar acest echilibru e doar parÅ£ial.

Echilibrul pieţei unui bun economic se realizează ca echilibru între cererea şi oferta totală şi prin intermediul preţului de echilibru.
-este preţul la care cantitatea ce se poate vinde dintr-un bun economic e cea mai mare când cererea şi oferta acestuia se egalizează la nivelul celui mai mare volum de vânzări şi cumpărări pe piaţă.

– are rolul hotărâtor în orientarea cererii ÅŸi a ofertei deoarece reflectă condiÅ£iile economice recunoscute ca normale ÅŸi raÅ£ionale pentru cel mai mare volum al producÅ£iei ÅŸi consumului unui bun.

– agenÅ£ii economici tind spre acest preÅ£ de echilibru, el este un punct de atracÅ£ie deoarece, pe măsură ce se aproprie mai mult de el, resursele lor se diminuează ÅŸi dispar, creÅŸte gradul de reuÅŸită în acÅ£iunea lor, iar cererea ÅŸi oferta tind să se echilibreze.

– poate juca acest rol numai dacă se formează în mod liber, fără intervenÅ£ia statului.

– se poate stabili la un nivel înalt când cresc veniturile cumpărătorilor ÅŸi un nivel mai coborât când agenÅ£ii economici produc cu costuri mai mici. El e legat de preÅ£ul de echilibru a altor bunuri cum ar fi factorii de producÅ£ie utilizaÅ£i ÅŸi înlocuitorii acestora.

1.  Cererea– cantitatea totală din care un bun poate fi cumpărat în funcÅ£ie de preÅ£ul său în decursul unei perioade.
   – reprezintă modificarea ei în funcÅ£ie de factorii care o determină: preÅ£ul ÅŸi venitul.- se măsoară cu ajutorul coeficientului de elasticitate.

Kec/p – coeficientul elasticităţii cererii în funcÅ£ie de preÅ£.

Kec/v – coeficientul elasticităţii cererii în funcÅ£ie de venit.

După elasticitatea cererii în funcţie de preţ se disting următoarele categorii de bunuri:

Bunuri cu cerere elastică

– sunt bunuri a căror cerere se modifică într-o proporÅ£ie mai mare decât modificarea preÅ£urilor (deltaQ > deltaP).

Bunuri cu cerere elastica unitara egala cu l
– sunt bunurile pentru care modificarea preÅ£ului determină o modificare în aceeaÅŸi măsură a cererii lor (deltaQ = deltaP).
Bunuri cu cerere inelastica sau elasticitate subunitara
– sunt bunuri pentru care modificarea de o anumită mărime a preÅ£ului determină o modificare în mai mică măsură a cererilor (deltaQ < delta P).

Elasticitatea cererii în funcţie de preţ se determină ca raport între variaţia cererii (AQ) şi variaţia preţului (AP) între nivelul preţului şi cel al cererii există o relaţie de proporţionalitate inversă având drept consecinţă, valoarea negativă a coeficientului de elasticitate, astfel:

– când preÅ£ul scade, delta P va fi negativă,

– când preÅ£ul creÅŸte, se reduce cererea ÅŸi deltaQ devine negativă. Atunci când se va omite semnul negativ al relaÅ£iei de calcul a elasticităţii cererii, raportul este considerat în modul.

Elasticitatea cererii este o informaţie de mare utilitate pentru orientarea agenţilor economici.

2.  Oferta

– este cantitatea dintr-un bun economic care poate fi vândută în condiÅ£iile preÅ£ului existent.

– exprimă resursele care se regăsesc pe piaţă ca ofertă de bunuri economice. Oferta se formează în contextul unor restricÅ£ii reflectate în mărimea ÅŸi dinamica preÅ£ului.

Modificările care survin în mărimea ofertei unui bun economic, ca urmare a acţiunii factorilor care o influenţează, reprezintă elasticitatea acesteia.

Factorul cel mai important al modificării ofertei este preţul, în funcţie de care oferta se clasifică în trei categorii:

– bunuri cu ofertă elastică – proprie acelor bunuri pentru care modificarea preÅ£ului cu un anumit procent determină o modificare mai mare a cantităţii oferite (deltaP < deltaQ);

– bunuri cu ofertă de elasticitate unitară – proprie acelor bunuri pentru care modificarea preÅ£ului cu un anumit procent determină o modificare în aceeaÅŸi măsură a cantităţii oferite (deltaP = deltaQ);

– bunuri cu ofertă inelastică sau de elasticitate subunitară – pentru care modificarea preÅ£ului atrage o modificare mai mică a cantităţii oferite (deltaP > deltaQ).

Corelaţia dintre oferta unui bun şi variaţia preţului se exprimă prin coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ

VIII.    Piaţa

1.    Ce este piaţa?

Elemente definitorii:

1. Piaţa este un spaţiu economic în care se desfăşoară activitatea economică a agenţilor economici, care are şi o determinare fizică.

2. Piaţa este locul de întâlnire a agenţilor economici vânzători şi cumpărători care într-o acţiune pot avea numai una dintre aceste două calităţi.

3. Piaţa este locul de întâlnire a cererii şi ofertei de bunuri economice care se află într-un anumit raport de mărime şi structură din cauza căreia agenţii economici îşi orientează activitatea. Dacă cererea este mai mare decât oferta, producătorii vor fi interesaţi să dezvolte activitatea, iar în caz contrar să o reducă.

4. Pe piaţă se formează preţul, care îi orientează pe agenţii economici astfel:

– când preÅ£ul este mare, creÅŸte tentaÅ£ia producătorilor ÅŸi scade tentaÅ£ia cumpărătorilor;

– când preÅ£ul este mic sau scade, creÅŸte tentaÅ£ia cumpărătorului ÅŸi scade interesul producătorului;

5. Regulatorul pieţei este concurenţa.

Formele concrete ale pieţei sunt:

– hale ÅŸi târguri;

– reÅ£ele de magazine ÅŸi sucursale;

– lanÅ£uri de super-magazine;

– expoziÅ£ii cu vânzare;

– case de comenzi;

– tranzacÅ£ii între firme ÅŸi agenÅ£ii specializaÅ£i.

Piaţa este toată gama de acţiuni prin care cumpărătorii şi vânzătorii intră în contact şi schimbă bunuri şi servicii indiferent de locul unde se desfăşoară.

Ninge peste munti , ninge penste dealuri ninge peste sat , ninge peste tara, ninge si inspaimanta ninsoarea caci pare sa nu se mai opreasca.
Totul este alb norii au cernut peste tot satul un strat gros de nea . In padure lupii haruie par sa fie si ei deranjati de noanta de alb sau teama ca o sa urmeze gerul napraznic.
Apusul soarelui si-a facut simtita prezenta mult prea devreme caci iarna a tras cortina peste casele micute facute parca din lemn de stejar au ferestrele luminate de cate-o flaclie de lumina rosie de lumanare ori a unui lampas cu roz . Cosurile caselor fumega … scot un fum gros , semn ca lemnele ard in soba caci femeile pregatesc cozonacii si merele coapte cu scortisoara in asteptarea colindatorilorilor si strapat ulita satului colindand din casa in casa de la un capat la celalalt al satului …
E Ajunul Craciunului in case mirosul de cozonac si scortisoara . Copii asejati langa bradul impodobit canta colinde in asteptarea mosului Craciun , iar mosul vine cu daruri pentru toti cu hainute si ciocolata si ceva fructe ca-s sanatoase dar si cu urari de bine, sanatate si cu cate un calduros : La multi ani copii mosului :
Bunicii multumesc celui de sus ca le-a dat sa asculte si sa primeasca colindatori si pe noi sa imbatranim frumos , si pentru ca au putut sa mai reziste la inca un Craciun si de ce nu si la anu ..
Asa se strang in case copii parinti bunici si sarbatoresc , colindand din zori , iar copii despacheteaza darurile primite de la mosu’ .
Afara gerul se asterne peste tot satul din ce in ce mai adanc . In case este veselie mare si nimic nu are sa destrame bucuria sufletelor crestine .
Si ca sa va fac sa intelegeti cat de mare este frigul va spun ca firul de apa ce trece prin fata casei mele si al Biancai , si mai pe la toti vecinii nu este ! Cum asa >?< Pai frigul este atat de mare incat l-a ingetat cu totul si nu se mai zareste doar daca calci pe el se simte gehata ca e mai subtire ca restul si zapada mai umeda . Gemuletele bisericii sunt pline de stelute de zapada . Focul ce arde si-n soba se vede de pe geam nimieni nu mai bantuie strazile la ora asta poate se mai aude din cand in cand vantul ce suiera si foarte puti focul se stinge din cauza vantului ce bate cu o putere mult prea mare.
Craciun Fericit !

Compunere trimisa de Andra Bianca.

Mama eu mult te iubesc
Tu esti tot ce imi doresc
Tu esti ce am eu mai sfant
Alinarea pe pamant

Mama tu mult sa traiesti
Ca sa poti sa ma m-ai cresti
Multi ani de-acum inainte
Iti promit ca sunt cuminte

Poezie trimisa de Balalau Ciprian Marian.

Inainte de compunere o sa va arat structura acesteia:
1. Introducere(o puteti copia pe a mea)
2.Cuprins:primul alineat despre caracterizarea directa(portretul fizic), al doilea alineat despre caracterizarea indirecta(comportament/potretul moral)
3.Incheierea: puteti spune ceva ce va impresoneaza cel mai mult la mama voastra sau sa faceti o concluzie(o puteti lua pe a mea)
Compunere:
O raza de soare
Din prima clipa de cand am vazut-o , am stiut ca aceea era persoana care va fi langa mine mereu, ca sa ma ocroteascasi sa ma iubesca intotdeanua.
Asemanata cu o raza de soare , mama mea este mai speciala dacat toate mamicile din lume. Ochi ei caprui lucesc in intuneric, ca doua perle albe si sclipitoare,parul ei blond ii scoate in evidenta fata rotunda cu tenul deschis.Buzele nici groase nici subtiri sunt roze ,iar obrajii sunt imbujorati ca de obicei.Corpul ei este frumos si bine construit.
Mamica mea este  o persoana sensibila,ambitioasa si medesto, care ar da totul pentru sanatatea familiei sale.Este optimisa si prin orice greutati trece se ridica mereu si nu cade niciodata.Isi iubeste familia si ne rasplateste pentru faptele bune, la fel cum ne pedepseste cand nu o ascultam eu si fratele meu.O iubesc pentru ceea ce este si nu pentru cum arata.
Mama mea este cea mai dulce raza de soare si o s-o iubesc mereu!
Sfarsit
By DydyDeya!!

Mama este ca o floare,
Nare-n lume asemanare
Te iubeste si te cearta
Te invata si te iarta
Ca e mama adevarata!

Ori si ce ai  vrea sa-i spui
Nu te cearta daca-i spui la timp
Mama te ajuta-n toate
Si pe loc le rezolva pe toate
Ca e mama adevarata!

Poezie trimisa de Andrei.

Noapte…
Luna plutea în aer, însoţită de mii de stele, revărsând o lumină mângâietoare peste întreaga fire.
Treceam prin padure. O perdea lăptoasă cobora peste câmpii dându-mi un  sentiment foarte ciudat. Eram în lumea basmelor. Boabe de mărgăritare se jucau printre degete, născându-mi fiori.Glasul copacilor mă chemau undeva…Undeva unde nu am mai fost niciodată.Era un pod împodobit cu lilieci…Florile proaspete îmi luminau cărarea. Scăpărând , crengile copacilor m-au luat . M-au dus…M-au dus într-o lume de vis. O lume care există după munţii falnici, după luna sclipitoare.
Dintr-o dată, eram la capătul podului.Lângă acesta, pe luciul străveziu pluteau nuferii.Veni în zbor o pasăre albă – o lebădă. Încă una… Şi încă o pereche. Se aşezară de o parte şi de alta a podului ; se plimbau într-un cerc. Aveau aripi albe ca zăpada.Penele lor albe luceau în lumina pură a razelor lunii.
Deodată,  se deschise cerul de deasupra mea.UriaÅŸele păsări vorbeau cu luna.Toate îşi uniră ciocul. Era felul lor de a comunica, poate aÅŸa se iubeau… O lumină strălucitoare ÅŸi puternică m-a orbit.
M-am trezit.Era un  vis, un vis pe care nu-l voi uita niciodată: „ Lacul Iubirii ’’.

Compunere trimisa de Sabina Popescu.

Amurg…
Din vazduhul cenuşiu, curge un zăbranic de omăt peste pământul îngheţat de frigul mânios.Muscelele se odihnesc sub zăpada fină cernută ca făina.
Din căbănuţa mea de stejar, urmăresc lângă văpaiţa mea copii zburdalnici ce fug de acolo-acolo, bulgărindu-se şi împiedicându-se.Altora mai mici le curg mărgele reci de lacrimi, îngheţate de frig, pe faţa roşioară.
Lângă pădurea cercelată cu promoroacă, copiii se grăbesc să de-a viaţă unui om de zăpadă.Zâmbetul pietricelelor  aşezate delicat pe faţa pufoasă a omului de zăpadă, împreună cu cei doi ochi ca de smarald şi nasul îngheţat al omului de zăpadă, îl ajută pe acesta să se bucure de acest anotimp fabulos-iarna.
Pălăria bunicului, ornamentată frumos cu fragi şi frunzuliţe verzi, este aşezată pe capul omului de zăpadă, aşa de bucuros de dragistea cu care este înconjurat . Şi, desigur, nu s-a uitat să i se pună şi crenguţe bucuroase în loc de mâini, şi nici fularul croşetat cu  mare drag de către bunica.
Copiii, bucuroşi de noul lor prieten, i-au făcut omului de zăpadă un minunat cadou. I-au adus nişte  năsturei delicaşi pe care i-au “cusut” pe hăinuţa pufoasă a prietenului lor.
Dar, bucuria fu întreruptă de către vocea blândă a mamei :
“ Copii, veniţi în casă ! “

Compunere trimisa de Sabina Popescu.

….mereu imi pierdeam gandurile in visuri….cand intr-o zi silita sa ma trezesc la realitatea de “azi”, am constientizat cu o mare dezamagire ca lumea nu este nici pe departe aceea raza de lumina ce-mi starbatea capul,ci doar o umbra care acopera visurile noastre ale tuturor;si cum spun eu mereu “daca,crezi orice se va indeplinii” am decis sa imi urmez instinctele si sa ma lupt pentru a iesi de sub aceasta umbra si sa privesc spre soare.Increderea si dorinta de a privi macar o data co ochii deschisi spre lumina,am reusit sa gasesc curajul pe care eu il tineam ascuns.Si chiar daca ambitia mea era peste limitele oricarui copil….cu cat eu fugeam mai tare sa ies din umbra cu atat ea se largea si mai mult si chiar daca nu am vrut sa cred…optimismul si puterea mea de a mai lupta pentru visurile mele s-a stins…si de cate ori incerc sa ma ridic din nou si sa alerg,ceva ma trage inapoi si-mi aminteste ca nu pot scapa de sub infer si ca oricat as incerca,ochii mei nu vor avea posibilitatea sa desluseasca acea puritate de deasupra….de aceea prefer sa inchid ochii mei micuti si sa ma las purtata de mireasma visului unde chiar pot sa-mi indeplinesc orice dorinta….

Compunere trimisa de Maria.