Compuneri

A sosit Craciunul.Afara ninge cu un roi de fluturi albi.Alexia,Dinu si Eugen stau in pragul usii in asteptarea tatalui,care va veni cu un bradut.
Ajuns acasa,copii admira bucurosi bradul,fiind nerabdatori sa il impodobeasca.Mama aduce globuletele si beteala.Alexia alege globuletele rosii si pune pe fiecare crenguta cate unul.Eugen aseaza beteala in valuri argintii sclipitoare,iar Dinu ajutat de tata,aseaza ingerasul in varful bradului.
Seara se lasa repede peste sat.Casele erau acoperite cu paturi groase de nea,doar cosurile fumegande isi mai iveau capetele de sub marea alba de gheata.Copiii dorm linistiti in paturile lor.Dinu viseaza la saniile ce zboara pe derdelusurile pline de copii,Eugen la un frumos om de zapada,iar Alexia la Mos Craciun.Viseaza cum acesta intra pe geam si ii pune sub brad cadourile dorite:papusi,hainute si ursuleti de plus.Pana si Mosul e incantat de bradul lor.Cat de minunat!
Mirosul proaspat de cozonaci cu nuca ii trezeste pe copii.De printre gene zaresc sub brad darurile.Mosul a fost generos anul acesta.Toti se bucura de dulciuri,carti si jucarii.A fost un Craciun de neuitat!

Compunere trimisa de Vezeanu Ioana.

O primavara

O primavara va veni
Dupa acele zile grele,
Iar florile vor inflori,
padurile…si ele…
Oare-i bine,oare-i rau
Sa strigam in gura mare,
Soarele e minunat
Viata este ca o floare.

Magie

Un colt de natura m-a facut sa-mi tresalte inima…
Parca zburau frunzele pe aripile vantului si-un rau sclipitor suierea ca printre dinti….
Brazii parca dormea un somn moale ca si treptele timpului si brusc se leganau…
Doar o broscuta statea neclintita pe malul lacului cu piciorusele la soare…
Ce frumos!

Senin

Balta e plina de stele ca diamantele…Se vede si Luceafarul,mandru ca un imparat.Luna,ca o coroana se apleaca spre marginea marii sa ne salute,
Afara se aud rasete si cantece.E o seara senina de primavara,e frumos…!

Ploaia

Afara norii s-au adunat
Si-au pus stapanire pe sat,
Totul este intunecat
Cerul s-a-ntristat

Ploaia a-nceput,
Peste tot e ud:
Casele din vecini
Strazi,pomi si masini

Daca ploaia se opreste,
Totul se inveseleste,
Curcubeul iar apare
Si din nou zabim la soare.

La sanius
E o dimineata placuta. Soarele palid abia se zareste pe cerul  albastru.Maria ia micul dejun.Suna telefonul.
-Alo!
-Alo!Ce faci Maria?spune Ana.
-Uite iau si eu micul dejun.
-Azi vrei sa mergem la sanius impreuna cu Andrei si Ioana?
-Desigur! Cand ne vom intalni?
-Eu zic sa ne intalnim la 12:00 fix pentru ca mai tarziu se  va face frig si vom ingheta.
-Bine.Eu voi aduce sania cea mare pe care incap  trei persoane.
-Bine. Si eu voi aduce o sanie.Am vorbit deja cu Andrei si Ioana si ceilalti au zis ca ne vom intalni  in fata casei Mihaelei.
-Bine. Atunci ne vom intalni acolo.Pa!
-Pa!
Maria a terminat de luat micul dejun.Acum se pregateste de sanius .Se imbraca gros pentru ca ii e frica sa nu raceasca. A luat sania si a plecat salutand-o pe mama ei.
-Pa, mama! Ma voi intoarce intr-o ora.
-Pa! Ai grija de tine!
Copii s-au intalnit toti in fata casei Mihaelei .Chiar atunci cand au ajuns toti,  a iesit din casa Mihaela cu o sanie frumos aranjata.
-Buna !Ce faceti?
-Noi mergem la sanius, zise Maria.
-Pot sa vin si eu cu voi la sanius? spune Mihaela.
-Da! a zis Ioana.
Copii s-au distrat de minune la sanius.Dar seara se lasa si ei trebuie sa plece acasa.
– Eu plec.I-am promis mamei ca ma voi intoarce peste o ora si deja am intarziat se va supara pe mine daca  nu merg acasa,spune Maria.
-Noi mai ramanem.
-Bine. Pa!Pa!

Compunere trimisa de Avasiloaie Catalin.

Privesc spre luna de pe cer…apoi privesc în mine…spre luna din mine.Se toarna peste mine o cernealã pe care o gust doar cu ochii…apoi închid geamul şi mã pun în pat.Casc ochii mari si îi arunc pe perete.Intru-n tãrziu mã las purtatã de “acel” somn.
Acum cuprinsã de o mireasma “somnoroasã” intru în visul meu.Acolo vãd cum din depãrtare Luna mã cheamã…şi plec la ea.
Am ajuns pe Lunã.E aşa de mare,aşa de plina de luminã,lumina care provine din ochii mei.Mã plimb.Totul e rece,iar când lumina ochiilor mei dispare se lasã întunericul.Dar acolo, undeva vãd “acel ceva” cum strãluceşte.Mã îndrept spre el…este o piatrã roşie-gãlbuie,un fabulos dar,pe care mi l-am însuşit.
Simt acum ceva care mã trage înapoi, pe pamânt.Era vocea mamei cea care m-a chemat înapoi.Deschid ochii şi încep ai povesti ce s-a întâmplat.Când termin mama rosteşte:”A fost doar un vis”şi pleacã.Dau de “acel dar”.Pentru mama probabil a fost doar un vis dar pentru mine a fost realitate:”AM FOST PE LUNĂ” .

Compunere trimisa de Maria.

Azi m-am gandit cu sinceritate,
Poeta vreau sa fiu in toate,
Sa nu mor si sa nu ramana nimic,
In tara mea vreau sa fiu cat de mic,
Dar sa ramana ceva dupa mine,
Caci in lumea asta asa se cuvine.

Ma gandesc,
Simt ca traiesc,
Si sper in continuare,
La ziua cea mai mare,
Vreau sa fiu ca Eminescu,
Ca Arghezi,Odobescu.

Imi doresc asa de mult,
Sa ramana dupa mine cult,
Sa ma intrec pe mine,
Si sa intrebe lumea cine,
A scris poezia aceasta,
Asta vreau si cu-asta BASTA!

Sper ca dorinta imi veti auzii,
Aceasta poezie 5 minute mi-a luat sa stii,
Sunt talentata in toate,
Daca nu ma crezi o sa vezi mai departe,
Caci dupa cati va ani,
Nu vreau avere, nu vreau bani,
Vreau sa fiu celebra sa ating culmea,
Sa ma iubeasca toata lumea.

Scrisa de Alexandra Popovici.

Poveste de iarna

Era o seara linistita de Decembrie.Era ziua de dinaintea Craciunului.Toata ziua, cerul gri nu lasase soarele sa priveasca pamantul acoperit de plapuma rece a iernii.
Crivatul aprig se joaca prin vazduh cu norii grei de zapada,conturandu-le forme nastrusnice.Fulgii de nea se rotesc ametitor intr-o hora argintie,chemandu-ne parca sa ne alturam lor in acest dans minunat.O plapuma alba si rece acoperise pamantul negru.
La noi in casa,forfota mare,mama facea din greu cozonaci,iar eu,impreuna cu tata impodobeam bradul cu mii de luminite cu forme si culori diferite foarte frumoase.Deodata se auzi un clinchet de clopotel si glasuri vesele de copii….erau colindatorii care vin in fiecare an cu colinde,pentru a vesti nasterea Mantuitorului.Se lasa seara,luna se ridica eleganta ca o regina peste casele acoperite de zapada pufoasa abia asternuta si cu o suflare parca arunca bucati cristaline dintr-o oglinda,facand zapada foarte sclipitoare.Cerul era plin de stele luminoase care parca asteptau si ele venirea mosului.
Spre dimineata vraja noptii isi pierde farmecul ,iar o  perdea de ceata se iveste.Peste putin timp ,batranul soare isi ridica minunatele raze stralucitoare  de dupa munti.
In casa mea era liniste,doar instalatia bradului se auzea,eu ma gandeam la ce oare mi-a adus mosul si asteptam nerabdatoare sa aud vocea mamei strigandu-ma pentru a vedea cadourile mult asteptate.
Nu peste mult timp se auzi usa,era mama,bucuroasa am intrebat-o daca mosul a venit si la noi.Aceasta raspunse ca da iar eu am sarit bucuroasa la brad si m-am bucurat de cadourile primite impreuna cu familia.
Dupa-amiaza am iesit afara impreuna cu tata si am facut un om mare de zapada.I-am dat numele ,CRaiasa fulgilor de nea” deoarece era facuta din mii si mii de fulgi stralucitori.Ne-am distrat de minune.
Spre seara am cinat in familie cu rudele si am sarbatorit venirea mosului.
A fost un craciun de neuitat.

Compunere trimisa de Denisa.

Magia Craciunului

In ajunul Craciunului, afara ningea linistit,pomii erau acoperiti de o plapuna de albinute albe, casa mirosea a bunatati…iar eu stau si privesc bradul impodobit cu cu frumoasele globulete.
Privind la el ma gandesc ce cadou o sa primesc si anul acesta stiind ca am fost destul de cuminte si am  impodobit cu multa dragoste si pasiune bradul care statea falnic in coltul camerei dar care lumineaza intreaga camera cu stelutele lui multicolore.
Cat timp stateam si il asteptam pe Mos Craciun, am adormit.
Visam ca bradul imi vorbeste si imi multumeste ca l-a impodobit atat de frumos si spunea ca ii va spune Mosului sa imi aduca cel mai frumos cadou.
In dimineata de Craciun cand m-am trezit am vazut sub bradul care statea falnic cau un soldatel, cadoul care mi-l doream de mult timp, si langa el o scrisoare de la Mos care imi spunea sa fiu la fel de ascultatoare si cuminte pentru ca el imi va fi recunoscator si imi va aduce un cadou la fel de frumos.

A fost unul dintre cele mei frumoase Craciunuri!

Compunere trimisa de Denisa Valentina.

De mult se terminase carnavalul
Si mastile aruncate pe jos zaceau
Iar printul cel frumos era sacalul,
De care toti acuma se fereau.

Cu grija coboara o treapta,inca una
Pasind usor de parca plutea,
Tinandu-si strans mantia cu mana,
Nici capul sa-l intoarca nu –ndraznea !

Usor,usor,in mreje el o prinse
Si folosindu-si masca protectoare,
Intinde mana si fata ii atinse
Si-o transforma din zana-n muritoare

Poezie trimisa de Ioana Rosculet.

Mama

Cu mana blanda si usoara,
Imi mangai parul despletit
Dar gandul tau este afara
La vantul care s-a starnit !

Cu vorba calma si duioasa,
Imi spui de campul inverzit.
Si eu ascult chiar curioasa
Povestea florilor ce s-au trezit !

Imi spui si despre ce ai vrea sa faci
Si ma intrebi eu cum m-am descurcat.
Dar deodata te opresti si ….taci.
Ma strangi in brate si …stiu ca ai oftat !

O lacrima-ti luceste –n gene
Dar se transforma iute in zefir.
Si simti ca n-ai de ce te teme
Caci ai crescut un falnic trandafir !

Poezie trimisa de Ioana Rosculet.

Ruga pentru ele

Doamne,azi de ziua lor
Da-le Doamne sanatate,
Chip senin si far de nor,
Zambet pur si bunatate !
Vezi ce vor si le asculta
Si de merita…le da.
Celor ce n-au minte multa
Nu le face viata cruda !
Tu le da intelepciune
Sa regrete ce-au facut,
Cand copilul far de nume
L-au lasat de a tacut !
Celor ce vor bogatie
Si uita sa daruiasca,
Da-le Doamne avutie
Si putere sa iubeasca !
Si de n-au mancare toate,
Umple masa de bucate.
Nu le da doar dupa fapte,
Iarta-le de au pacate !

Poezie trimisa de Ioana Rosculet.