Portretul cuvintelor • 01.29.10
funcţia universului
unde:
a – o cârtiţă care sapă sub lună
b – un fluture care face duş
c – o girafă aeriană
ÅŸi eu
cea care încercă să te găsească în cascada niagara
înotând în pământul străveziu.
Am rătăcit în lanul cuvintelor
ce se ascunde sub coaja copacilor
am îngropat cântecul de dragoste
în ţărmul cu vise.
FulguieÅŸte,
cu lacrimi uitate de vreme
peste bucata de lună argintie…
herghelii de zăpadă,
sărutate de vânt
acoperă timpul îngheţat în clepsidră.
Un înger cu aripi de ceară
se scaldă in marea de soare
picură…
cuvinte cu litere ÅŸterse
printre florile dragostei oarbe,
bobocii trandafirului galben
se deschid sub povara sentimentelor.
M-am rătăcit într-un singur cuvânt
pe care l-am spus
abia auzit
de teamă cumva să nu-l fure
motanul cu coada vargată
ce stă la pândă
după colţul de lume.
Anunturi
Poezie trimisa de Ioana Rosculet.