Compuneri

Iarna

A sosit iarna in caleasca ei de cel mai scump argint  trasa de fluturasi alb, imbracata cu o rochie e cea mai fina catifea , pe cap poarta o cununita batuta cu pietre pretioase in forma de stelute de zapada.
Ce frumos este acest anotimp! Ne jucam in zapada… Facem oameni din acest covor moale. Este Sf. Nicolae! O bucurie pentru copii. Vine Craciunul! Trecem in anul nou! Orice anotimp ne aduce bucurii dar acesta este cu totul si cu totul special. Copacii parka sunt pudrati cu zahar si lacu-i de oglinda. Zapada s-a asternut ca o mantie alba. Norii au inceput sa cearna stelute de zapada.Zana invesmantata in alb ne-a adus bucurii! Fluturasii de argint zboara pe arimile nevazute ale vantului  si se joaca prinselea. Noi toti simtim o bucurie sufleteasca. Cei mici il asteapta pe Mos craciun. Dar ei nu stiu ca sub fata acestuie se ascund parintii. Insa e frumos sa le vezi zambetul lor gingas. Iarna a pictat flori de gheata.Casele si-au pus caciuli de blana alba.
Iarna, iarna, draga mea,
Te rog mult,
Tu nu pleca!

VEÅžNIC COPIL

Copilăria este comoara dăruită de părinţii noştri.Şi, când noi apărem pe lume,părinţii noştri au dobândit o comoară.
Ne naştem copii.Oare, de ce nu rămânem asa?
Cum ar fi lumea să existe numai tineri şi copii.
Sigur lumea ar fi mai bună,ar fi numai zâmbete şi părinţii ar fi mai liniştiţi.
Avem noroc cu părinţii care ne scutesc de griji şi avem într-adevăr o copilărie liniştită.Eu am doar un părinte,pe mama.Dar ea încearcă să acopere şi locul tatei.Şi ce mi-ar fi dăruit tata,îmi dăruie mama.Dar,nu uită să-mi spună că aceea bucurie e din partea tatei.Am avut noroc că am fost copil atunci când tata a plecat de tot.Am trecut mai uşor peste acel moment.Acum sunt un copil mai mare şi îmi este foarte greu uneori fără el.
Dacă tata ar fi rămas veşnic copil,azi ar fi trăit. Se spune că dacă păstrezi copilăria cu tine.nu vei îmbătrâni niciodată.Nu mă pot gândi la nicio lipsă aşa de puternică din copilăre ca nevoia unui tată protector.
Copilul e ca o floare gingaşă şi la fiecare petală căzută,el creşte încă un an.Mă bucur că pot alerga,că pot zâmbi.că pot vorbi.astea sunt culorile petalei copilăriei mele.
Nu există zile din copilăria mea pe care să nu le fi trăit din plin.,zile de care să nu mă bucur aşa ca orice copil.Zâmbetele şi notele bune pe care le iau sunt şuvoiul de fericire şi linişte prin care mama îşi potoleşte setea după atâta muncă dintr-o zi.Noi,copiii,suntem refugiul ei.
Cât ne va lipsi copilăria?Cât ne va lipsi zâmbetul feţei zilnic?Câte zile vom uita să zâmbim,să nu fim stresaţi?Cât ne va lipsi joaca,timpul liber?
Mă uit la fraţii mei mai mici şi uneori îi invidiez că se joacă mai mult ca mine.Atunci mă uit la mama şi cred că în adâncul sufletului ei s-ar juca şi ea.Şi,atunci se apropie de cel mic,pune mâna pe maşină şi se preface că e poliţist,că e şofer,că e altcineva.Cineva,fără griji,adică un copil.
Se apropie sărbătorile şi uliţa va fi a copilăriei,plină de copii care vor umbla la colindat.Indifrent de ce anotimp este,voi mereu un copil şi eu şi ceilalţi de pe uliţa coplăriei.
Noi,copiii,înflorim pământul cu zâmbetul curat,cu taina visului.Noi aducem bucurii şi prin zâmbetele şi inocenţa noastră putem clădi o lume a păcii .

In viata noastra au loc schimbari de care nici nu ne dam seama.
Flacara iubiri,tristetea vanturilor neatinse de iarna si cerul cristalin.
Toate se transformau intr-o perla de aur ce astepta dragostea neidurerata.
Perla a urmarit aurora boreala apoi s-a intins pe patura ei veche si-a murit inghetata.

Compunere trimisa de Draghici Andrei Cosmin.

In viata noastra au loc schimbari de care nici nu ne dam seama.
Flacara iubiri,tristetea vanturilor neatinse de iarna si cerul cristalin.
Toate se transformau intr-o perla de aur ce astepta dragostea neidurerata.
Perla a urmarit aurora boreala apoi s-a intins pe patura ei veche si-a murit inghetata.

Compunere trimisa de Draghici Andrei Cosmin.

Într-o zi frumoasă de vară Scufiţă Roşie s-a dus la bunica ei. Pe drum s-a întâlnit cu Lupul.
– Ooooo! Bună ziua Scufiţă RoÅŸie!
– Bună ziua Lupule.
– ÃŽncotro Scufiţă RoÅŸie?
– La bunica.
-De ce ţi-ai pus căciula aia pe cap pe căldura asta?
-Nu e căciulă, e scufiţă.
– Ha, ha, ha, căciulă, scufiţă, tot aia e ÅŸi dă-o jos odată că eÅŸti caraghioasă: soare, flori… ÅŸi tu cu căciulă .. parca-i fi pompierul atomic! Ha ha ha! Åži zici că mergi la bunica? Åži ce duci la ea?
-Păi bunica mea  cam are  fiţe şi nu se mulţumeşte numai cu un telefon LG GT505 şi cu un Nikon D5000.
– Scufiţă RoÅŸie eu trebiue să plec ne mai întălnim la Iulius Mall.Pa.
– Pa, lupule, pa!
Scufiţă Roşie a tot mers,a  mers până când ajuns la casa bunicii .Acolo Scufiţă Roşie a auzit un strigăt:
-Hai repede Scufiţă Roşie!
-Vin acum!
Scufiţă Roşie s-a speriat foarte tare, fiindcă nu a  ştiut ce s-a întâmplat. Când a intrat în camera bunicii a văzut că ea defapt stătea în faţa laptopului.
-Haide Scufiţă Roşie , am descoperit un site unde scrie că s-a deschis noul salon de tuns cu numele Nony.Vreau să mergem acolo , să mă tund , iar după aceea să ne ducem să i-mi facă manichiura, pe urmă la discotecă.
-Bine bunico, cum vrei. Chem un taxi ÅŸi mergem.
În zece minute a venit taxiul şi ne-a dus chiar în faţa noului salon.
-Eu vreu o frizură Emo- a spus bunica.
-ÃŽn douăzeci de minute sunteÅ£i gata – a spus coafeza.
-Bine fetiţa mea- a spus bunica când  a terminat cu coafura- putem să mergem la salonul de manichiură.
– E foarte aproape salonul de manichiură , deci mergem pe jos! –a spus fetiÅ£a.
Am trecut strada şi am intrat în următorul salon de înfrumuseţare.
-Eu aşi vrea să-mi faceţi Manichiură Franţuzească.
-Bine vă fac . Vreţi şi o floare pe ea?-a întrebat doamna  manichiuristă.
-Nu , că nu se potriveşte cu fusta mea în dungi!
După ce în sfârşit bunica s-a simţit frumoasă , fetiţa a întrebat-o pe bunică?
-Iar acum unde mergem?
-Acum mergem să-mi cumpăr un ATV !
– Ce vrei să-Å£i cumperi?Mai bine î-Å£i  iei un Hell ÅŸi o să ai energie la discotecă.
-Dar ce zici, mi se potriveşte parfumul Roberto Cavalli cu rujul meu ColorTrend?-a întrebat bunica.
-Da ,se potrivesc de minune, sunt foarte bune.Hai să mergem!
La discotecă băieţii dansau BREAKDANS. Bunica şi-a băut Hell-ul şi a început să danseze HIP-HOP.
Scufiţă Roşie a avut o zi plină de distracţie.

Compunere trimisa de “Tekla”.

Trei randuri fara glas a fost tot ce mi-a ramas dupa plecarea ta in agonie. Voi pastra la piept aceste randuri magice,pierdute ..pe care tu le-ai scris cu mana ucisa de frigul iubirii pierdute.. Cand ai plecat ai ars totul in urma ta ,lasand in urma o mare de tristete asuprita de simplele cuvinte scrie pe hartie. As vrea sa pot oprii ziua in care ne-am cunoscut…s-o oopresc in palma mea si s-o tin mereu acolo daca s-ar putea… Ma pierdut in amintirile cu tine,doar ele imi dau sperante,doar ele ma mentin treaza…tu nu stii… Stau in pat,citesc o carte dar nu inteleg nimic.. Randuri scrise..litere ce-mi fug prin fata ochiilor plini de lacrimi..Lacrimile dau navala pe chipul meu trist…si imi este dor de tine!

Compunere trimisa de Roman Cristina.

Afara au inceputsa roiasca albinele albe peste raurii inghetate ca oglinda,ninge ca-n povesti cu sirag de stelute albe.
Haina argintie imbraca,casele vechi ale orasului nostru impodobit de fluturii lucitorii.
Copaci de zahar,zgribuliti de cununa de stelute arginti care ii inconjurau.
Stelute de zapada se prind pe pamantul inghetat care asteapta primavara.
Stelute sclipitoare se tes pegeamurile oamenilor,ca un desen frumos de iarna.
Florile de gheata,covorul moale,apa inghetata si fulgii marii,toate ne spun despre …,,IARNA”…

Compunere trimisa de Ungureanu Lorena.

Cartea

Cartea este o alinare a sufletului gol. Ea te invata sa fii bun,drept cinstit dar mai ales sa ierti.
Cartea e scrisa de scriitorii care pe moment simt acea emotie.Ei trudesc zi si noapte ca sa faca oamenii fericiti.Povestea acestei mici comori este scrisa in fiecare secunda.Ea incepe intr-un fel si se termina in alt fel.Unele carti se termina intr-un mos fericit,altele trist.Majoritatea personajelor sunt bune,altele rele,dar toate au rolul lor.
asa cum zanele sunt buna,vrajitoarele sunt rele,dar toti traiesc in aceeasi lume,binele si raul dragostea si ura.

Compunere trimisa de Oroian Adela.

Intr-o zi calda de vara eu si prietena mea, Andreea ne-am gandit sa mergem in tabara.
Ne-am organizat sa mergem  cu mai multi copii.
Am pus afise si am organizat jocurile,filmele,si proiectele pe care le vom face cand o sa ajungem.
dupa ce ne-am facut bagajele,am plecat cu totii spre autobuz.
Am ajuns.Dupa ce ne-am montat corturile, am facut un joc.
A doua zi am facut competiti si concursuri intre echipe.Apoi am plecat sa  exploram,Am gasit feluri de frunze,pietre si altele.
In ultima seara am pus un filma si apoi ne-am culcat.
A fost cea mai grozava tabara.

Compunere trimisa de Amariei Lavinia.

In amintirea zilelor calduroase de vara am fost impreuna cu parinti mei la o proprietate pe care o avem la tara .Ne-am apucat sa facem ordine prin curte dupa care ne-am dus la aeroportul din capitala sa asistam la un concurs de aviatie .Am vazut mai multe tipuri avioane si elicoptere ,acestea se ridicau dincolo de nori strapungand nori ce se formase pe cer.
Dupa care cu aceasi viteza veneau in picaj pana aproape de sol.Aceste jocuri aviatice ce se derulau pe cerul unde se formase mai multi nori mi-au intiparite in minte ca unul dintre cele mai frumoase concursuri de picaj acrobatie pe care le-am vazut vreodata .Avioanele parca prin nori disparand dupa care apareau din nou pe cerul aeroportului .A fost o zi frumoasa pe care nu am sa o uit niciodata.

Compunere trimisa de Alexandra.