Compuneri

de Robert U.

Capitolul 1:O IARNA GREA>>

Curand imi dau seama ca zapada s-a asternut ca o mantie alba si stralucitoare.Soba arde lemnele trosnind in soba,alinand odaia cu o risipa de caldura.Odaia mea este mica-daca ma risic in picioare in pat tavanul nu este foarte departe de crestetul meu.In camera se simte un usor miros de mucegai,cei drept nu a mai fost locuita pana acum multi ani.Nu sunt proprietarul,ci sunt un simplu trecator.Calatorind am observat pe o straduta ingusta pe care poate pasi o singura persoana am observat in departare dealuri de cristal.Copacii ca nişte soldaţi muţi şi reci , cu zale de gheaţă erau ca niste fantasme.Nu am mai zabovit is am urcat ostenit dealurile adormite si spre suprinderea mea am zarit o casa abandonata.Nu era grozava,mai ales ca tuturii de gheata isi croiau drum de pe acoperis pana pe geamurile cristaline.Crăiasa poartă o rochie cusută cu ace de gheaţă şi împodobită cu steluţe argintii”
“clopoţei de argint”.Flori sclipitoare de argint se ţes pe geamuri,drept dovada ca iarna isi intra in mana.Iarna a pornit prin munti si vai,dar nu a ocolit acest plai minunat si linistit.I se spune Comitatul,si din spusele pe care le-am auzit se pare a fi bantuit de Intuneric.Afara ninge ca in povesti,norii au început să se cearnă în steluţe argintii.Vremea este instabila-cerul este uneori înnorat alteori alb ca zăpada.Comitatul este mai mult un sat,cu multe strazi pavate si pietroase.Totul pare a fi fara viata.Casa are un gard viu,crengi gătite cu beteală,facandu-si aparitia un clopot imens,dar care nu isi are rostul.Oare de ce ar fi pus cineva un clopot in preajma unei case? In casa se aud tot felul de trosnituri si bubuieli,dar pun totul pe baza vechimii si le tratez ca atare.Dupa cum am amintit casa nu este foarte mare,dar este destul de spatioasa,exceptand odaia mea,care este cea mai neincapatoare.Casa are doua camere spatioase in care se simte acelasi mir
os de mucegai,dar se afla o scara care duce la etaj unde se afla o camera de oaspeti si o biblioteca.Cea mai interesanta mi s-a parut bucataria care se afla chiar la intrare in casa.Chiar daca focul ardea acolo se simtea o pacla de ghiata,o atmosfera friguroasa.M-a cam inspaimandat,dar sunt tare de inima.Insa in acest moment ma aflu in salajul meu,unde incerc sa imi fac ordine in minte.Privesc ce sa intampla afara.Norii au început să se cearnă în steluţe argintii,iar zăpada s-a aşternut ca o mantie albă şi strălucitoare.S-au dus zilele babei şi nopţile vegherii,iarna se pare a fi cea mai grea de pana acum.Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde,soarele nu mai este darnic şi nu mai are putere.Pe geam se impletesc cunune de stelute arginti.In fata mea copacii sunt de zahăr,si spre uimirea mea deja s-au format covoare albe si moi,fluturi lucitori gătesc pământul.Eu voi ramane aici o vreme daca nu cumva isi aduce cineva aminte si va veni sa ocupe din nou
casa.Eu imi voi gasi alt loc de stat.Comitatul se afla undeva prin Caster(SUA),nu departe de Prieston si Nottingham.Zăpada cade puzderie măruntă şi deasă ca făina la cernut,crengi îmbrăcate într-un palton de nea,fulgul – floare mică şi rotundă, o minune de-o secundă-totul este parca dintr-o poveste.
Sper sa am pace aici si ma gandesc tot mai serios sa raman sici.Dar un gand imi da tarcoale si nu imi da pace.Am auzit ca in Comitat este un vraci.Vracii nu sunt vazuti bine de proti.Ei cred ca apartin Intunericului si ca sunt in cardasie cu diavolul.Fluturaşi de argint zboară pe aripile nevăzute ale vântului asta ma face sa nu imi iau ochii de la minunata privelniste,dar stau si ma uit in delung,privind in gol.Casele şi-au pus căciui de blană albă-nu vedeam foarte multe case dar erau mai ingrijite decat se parea.Cerul ca un imens policandru prevestea sosirea noptii si instalarii lunii pe cer.O data cu aparitia lunii,o ploaie de lumina se rapandi in tot Comitatul.Acum ramane sa adorm linistit si sa am un somn adtac.
>>>>>>>>>:::::>>>>>>>>>>>>>::::>>>>>>>>>>>>>>>
Am avut un somn linistit,dar frigul mi-a strapuns pana si maduva spinarii.Focul din soba s-a stins ceva mai tarziu dupa ce am adormit,asa ca am tras o plapuma din lana de oaie.Am avut unele momente cand auzeam unele batai in pod desi sunt numai eu.Din pacate nu era nimic de mancat in toata casa,asa ca aveam sa stau cu stomacul gol ceva vreme,pana dadeam de stire in sat,la macelar sau aprozar.Afara fulgii inca  pluteau în zbor legănat,iar in departare puteai zari sirag de saniute.Iarna copiii sunt bucuresi.In drum nu se vede nicio miscare.Casele şi-au pus căciui de blană albă,
probabil oamenii sunt la caldura in case.Incet am luat o zdreanta si am curatat geamul de gheata.O farmita de lumina imi aparu lumina calea.Acum era mai multa lumina si puteam deslusi totul cu usurinta.Din cer am putut vedea soarele-ceea ce numesc eu raze de aur.Semana ca un gandacel imbracat in aur.Cu toate astea lumina face minuni,dar nu dura mult si norii plumburii l-au prins din nou sub mantia lor intunecata.Ceva se aude in pot.Ma opresc din neinsemnata mea activitate,si imi iau felinarul cu mine.Nu am fost pana acum in pot si nu stiu la ce sa ma astept.In scurt timp ma aflu in fata usii.Este o usa solida,nu pot spune prea multe pentru ca vorbesc in soapta.Ceva era acolo cred asta am auzit prea multe ca sa mi se para un vis neadevarat.Cu usurinta am deschis usa, si spre surprinderea mea nu aveam de ce sa ma tem.Colo jos langa un felinar spart sedea o fiinţa fragedă cu botul mic, catifelat şi umed.Era un motan si inca unul foarte mare.S-a uitat cu ochii indurerati la mi
ne si a intors vederea catre atentia lui, niste oase putrede,stoarse de maduva.Nu puteam deslusi,dar am bagat de seama ca mai erau resturi de maduva rosie.Asta este un semn ca orie ar fi mancat oasele acelea areu ale unui pui in cazul uni animal sau de copil.Fiinta se opri brusc si se uita indelung la mine cu niste ochi lacomi.Am fost cumplit de ceea ce a urmat.Inca imi aduc aminte ce rau mi-a fost.Motanul a facut niste salturi indraznete si a luat-o la fuga-o fuga fulgeratoare aproape ca m-a doborat,asadar se avanta ca o sageata.Dar din ce pricina?
Mie drag de vremurile in care natura era in sarbatoare si soarele era ca o minge de foc.Dar nu sunt departe acele vremuri.Voi indura pana si ultimul fulg de nea.Motanul a disparut,dar cel mai tare ma inspaimanta faptul ca zgomotele nu au incetat.De ce imi da bataie de cap?Sa fie mana motanului?Poate s-a intors in pod.Linistea este tulburata de clopotul zdruncinat al bisericii.Se da de veste in sat de rau.Ajunge la urechile mele ca in sat se ascunde o vrajitoare.In cazul in care ar fi demascata ea ar arde pe rug.Este cea mai cumplita pedeapsa-asta si inchiderea intr-un put de vie.Daca nu va parasi acest loc o va termina in chinuri.
In scurt timp urc in biblioteca neatinsa si prafuita.Acolo sunt multe randuri de carti.Fiecare ordonata cum se cuvine dupa alfabet.Prima care imi sare in vedere este intitulata chiar vrajitoare.Dupa ce am citit-o cu adentie am inteles ca sunt mai multe tipuri de vrajitoare,chiar si cele bune.Vreau sa descopar taina acestor carti,insa in timp pentru ca acum vreau sa fac o vizita neasteptata vraciului din sat.

Va continua!