Compuneri

Primavara contra vara
A sosit primavara, prima fiica a batranului an, cea mai tanara si mai frumoasa.
Ea poarta o rochie de ghiocei si toporasi. Nu a stat degeaba. A presarat petice de pamant fara zapada si a trezit la viata intreaga  natura. De sub covorul de frunze moarte se ivesc primii ghiocei. Soarele vesel  revarsa caldura mangaietoare peste natura. Un firicel de vant se strecoara printre razele de lumina. Cata frumusete, cata viata si veselie peste tot locul!
Dar, pe regina primaverii o framanta ceva: va veni vara si va trebui sa plece. Intr-o zi vara venii sa-i ia tronul primaverii. Soarele incepu sa arda locul fermecat. Ghioceii s-au dus in pamantul uscat. Primavara suparata intreba:
– Ce cauti in palatul meu?
– A venit randul meu!
– Sa-mi distrugi clopoteii de argint?
– Nu, sa conduc imparatia!
– Te rog … tu sa-mi conduci pamantul impodobit de flori?
Din pacate vara cu primavara nu se intelegeau prea bine. N-au fost niciodata prietene.
-Bine , atunci sa faci tu treaba mea sa vad cum te descurci! spuse vara.
-Sigur!
Cand primavara vazu ca nu putea sa scoata ghioceii din pamant si ca nu putea sa faca soarele sa arda mai incet, si-a dat seama de greseala facuta. Atunci o chema pe vara spunand:
– Te rog sa-mi iei tronul!
– Nu…parca te descurcai!
– Nu, nu ma descurc.
– Ei bine o s-o fac daca vei fi prietena mea.
– Bine accept!
De atunci vara si primavara au devenit prietene.

Compunere trimisa de Rinca Adriana .