Ferestre, vide, vesnicie
Cu ochii inchisi spre lumea nevazuta, cu fata intoarsa spre ferestre, cu mainile impreunate intr-o zi mai buna, in weekenduri de vara tarzie sau in jurnale risipite, in rendez-vous-uri amagitoare sau texte melancolice, e inca un hotar al sperantelor pe undeva prin noi, o unda de incredere uitata.
Cautam raspunsuri la intrebari nerostite, cream si exploram lumini, ne regasim in fiecare nota in subsolul unei pagini, asteptam fericirea pe aripi de soare, dar uitam sa o gasim in fiecare dimineata in care inca ne mai trezim, in fiecare zambet stingher pe care, uneori uitam sa-l oferim. Vremea trece peste noi fara nicio exceptie, fara nicio ezitare. Trecem si noi peste ea si, in timp, invatam sa o apreciem ca sa ne lase in pace. Dar pana atunci, inca ne e frica de vesnicie…
Anunturi
Compunere trimisa de Maria Palas.
November 27th, 2011 at 9:52 am
este foarte frumoasa toamna.Un vant de toamna ma cuprinde de parca as fi intr-un peisaj foarte fromos.Toamna se napusteste asupra mea.
December 1st, 2011 at 7:19 am
vacanta mare
atat de multe amintiri placute imi bantuie cunostinta mea de copil .
surasul soarelui care imi mangaia fruntea mea cea palida , atunci nu mai avea puterea cu care ma facea sa zambesc.imi amintesc cum inotam in marea de culoare , iar soarele razand de parca ar fi vrut sa fie si el in pielea mea. imi spunea cu ajutorul vantului plapand ca este vacanta mare.
oare la ce se gandesc copiii cand rostesc aceste magice cuvinte? eu ma gandesc doar la un singur lucru .acela ca tinuturile cele bune,cele magice,s-au deschis,iar mai putem zburda linistiti intr`o lume care este doar a noastra.
vacanta mare este ca un stergator de creiere. ea incearca sa stearga mintile bietilor copii nevinovaticare cad in capcana ei. dar eu nu consider ca fara voia noastra poate sa ne stearga creierele,ci sustin ca ea este doar o modalitate de ami putea implini vise.