Compuneri

Stau.Mǎ gândesc la vara ce-a trecut si privesc ploaia.Mi-e dor sǎ povestesc cu ea ,sǎ râdem ,sǎ ne plimbǎm ,sǎ vorbim la telefon,sǎ plângem,sǎ dansǎm,sǎ ne prostim.Totul s-a terminat, acum suntem mai mari si nu mai suntem in stare sǎ aruncǎm cu iarbǎ in capul oamenilor, sǎ ne udǎm cu furtunul ,sǎ plângem apoi sa râ,dem acum suntem altfel .Simt cǎ nimic nu va mai fi la fel ,degeaba incercǎm, poate cǎ totul se va termina din cauza mea si a ta .Probabil pentru cǎ nu mai suntem acele fete care s-au intâlnit .Dar oricum tu ai fost ,esti, si vei fi cea mai bunǎ prietenǎ a mea pentru totdeauna .Vei rǎmâne mereu in inima mea asa cum te-am cunoscut prima oarǎ cu ochii mari si albastri ,cu pǎrul lung si blond ,suplǎ si medie de staturǎ .Multǎ lume imi spune: Nu poti la vârsta asta sǎ ai o prietenǎ in adevǎratul sens al cuvântului, e doar o copilǎrie.Dar stii ce cred despre asta cred ,cǎ e o prostie si cred ca lumea nu si-a dat incǎ seama cǎ poate ne-a fost scris sa fim prietene.Poate cǎ uneori increderea mea merge spre tine iar apoi spre mama si cred cǎ si la tine.Am ascultat pǎrerile a multor oameni despre prietenie si am inteles cǎ adevarata sinceritate este aceea cand ii spui prietenului tǎu ceea ce este el cu adevǎrat si nu il transformi tu in ceea ce nu este .Iti multumesc cǎ nu te-ai prefǎcut in privinta aceasta.As vrea din tot sufletul sǎ retrǎim momentele verilor ce au trecut.Mi-e dor de copilul din mine .Vreau sǎ mai aruncǎm cu bile,sǎ strigǎm de pe balcon Tabasco,sǎ ne facǎ mama ta codite impletite,sǎ râdem pânǎ ne doare burta,sǎ ne certǎm ,sǎ ne jucǎm cu pǎpusile ,de fapt mi-e dor de tot ce-au insemnat 4 ani de prietenie.

Iti multumesc de momentele grozave petrecute impreunǎ si pentru cǎ ai fost alǎturi de mine oricând am avut nevoie.

Mi-e dor…

Te iubesc Silvia!

Compunere trimisa de Goja Andreea.