Padurea
Era o toamnă cumplită. Întreaga pădure îşi pierduse nuanţele dulci de galben şi acum nu se vede decât griul cerului întunecat.
Porumbelul plângea, stând abătut pe creanga unui copac. O fetita l-a intrebat :
Ce s-a întâmplat?De ce plângi?.
– Trebuie să plec în ţările calde, dar sunt atât de slăbită…În plus, din cauza vântului mi s-a rupt aripa.
Fetita, văzând cât de tristă era Privighetoarea, i-a sugerat să meargă la ea acasa . Acesta spuse:
– Sigur ca o sa merg , dar te va lasa parinti?
Fetita raspunde:
– Sper ca o sa inteleaga .
Asa am inteles ca sunt multe animale pe care trebuie sa le ajutam si sa le protejam de salbaticia codrului iarna , codrul de care in anotimpurile de se bucura.
Anunturi
Compunere trimisa de Nicula Cosmin.
November 3rd, 2014 at 7:22 pm
foarte frumoasa
March 6th, 2015 at 10:19 am
Parca era porumbel