Compuneri

Madalina din Focsani ne-a trimis aceasta compunere frumoasa:

Cu saniuta

Este o zi de iarna.Ninge cu fulgi de catifea din cerul inalt.Fulgii se joaca de-a prinselea prin aer.Ei plutesc ca niste fluturi usori jucausi si sclipitori.
Orasul este invaluit in fluturarea alba si luminoasa.
Eu, dupa ce mi-am terminat temele . mi-am luat saniuta si am pornit spre costisa.Acolo le-am intalnit pe colegele mele:Corina , Iulia si Laura.Trageau saniile dupa ele si chiuiau de bucurie.
Am pornit toate cu saniutele la vale, intr-o pulbure de zapada.Obrajii nostrii sunt rosii ca macii si din ochi parca ne ies scantei.Dar suntem vesele.Srigam , zburdam , chiotim.
Saniuta Iuliei s-a rasturnat in omatul moale.Celelalte saniute se rostogolesc peste ea.Totul se petrece atat de repede, incat nu aveam timp sa ne speriem.
-Te-ai lovit?o intreb eu pe Iulia.
-Nu!imi raspunde ea , scuturandu-se de zapada.
Urcam din nou dealul si ne pregatim sa alunecam iar la vale.
Omul de zapada , imbracat in straiul alb, sub bolta crengilor cu flori albe de nea, ne striga si ne asteapta sa ne jucam cu el;
-Pe mine m-ati uitat/apoi surase in barba lui de unchias sfatos si ocrotitor.
-Nu te-am uitat.Venim indata sa n jucam cu tine!
Ne-am apropiat de el si i-am legat mai bine fularul in jurul gatului.
Joaca noastra a continuat pana seara , cand vantul s-a intetit si peste oras a inceput din nou sa ninga agale.Cu obrajii imbujorati si fetele zambitoare am pornit spre casa.
Noaptea incepea sa-si aprinda una cate una luminile deasupra orasului inzepezit si vantul incepea sa canta hoinar din chitara pe struna sarmelor de telegraf.